duminică, 10 februarie 2013

Parfum de fericire

Verile copilăriei mele ... calde, parfumate şi atât de fericite.
Dimineţile începeau tare devreme, aşa cum încep pe la sate, cu strigătul disperat al cocoşului, în mugetul vacilor şi cu iritarea trezirii din somnul dulce al dimineţii. Mă trezeam totuşi, jinduind la cana cu lapte şi cacao pe care aveam sa o primesc la întoarcere, dar plecam de bunăvoie.
Îmbrăcam rochia albastră şi la îndemnul bunicului ma pieptănam repede, caci eram aşteptată.
- Da hai odată! zicea mormăind bunicul.
Dumana, vacuţa neagră cu stea alba in frunte, care ma lăsa să o ţesăl îndelung seara, aştepta şi ea oprită în drum.
 - Acuma viin!, spuneam eu târşâind papucii de gumă de-a lungul aleii.
Plecam trezită de aerul tare al dimineţii, mergând tacută, îndemnând vaca din spate cu un băţ lung şi priveam. 
Ochii mei rătăceau încântaţi de priveliştea ce mi se înfăţişa: lanuri de grâu înstelate de albăstrele, porumbul cu săbiile lui foşnăitoare, şanţurile verzi înrourate, în care străluceau parfumate floricele roşii, atât de dragi mie. 
Ridicam privirea spre cer şi în zare priveam la semeţele dealuri albastre la poalele carora curgea aprig Siretul.
 Când ajungeam înapoi, casa era deja in fierbere, se treziseră şi verişoarele mele şi bunica ne astepta cu masa.
Primeam cana cu lapte şi felia de paine cu branza şi ieseam în soare rîzând, gata de joaca. 
Curând se auzea vocea bunicii:
- Măi Neculai, vezi ca eu plec la buruiana, ai grija de fete.
Dupa plecarea ei, ştiind ca bunicul işi fumeaza tihnit ţigarile, noi mergeam în gradină şi sub streaşina prelungită a şurii, acolo unde iarna stateau capriţele bunicului, înjghebam o casuţa a noastră, din ţoale, lucruri vechi şi butuci.
Însă din cand în cand pieream, spre groaza bunicii. 
- Unde-i fata asta, măi Neculai? Măi fetelor, voi ştiţi ceva?
Plecam singură, nevăzută ... fie prin mirişti, ori eram în  gradină pe căpiţa de fân sau în mărul sântilesc. :)
- Lasă că vine ea! zicea bunicul zâmbind cu ţigara strâmbată-n colţul gurii.
Apoi venea seara şi se aprindea cerul cu stele, apoi lampa cu picior albastru a bunicii şi intram in casa  înnoptată, unde bunica mai intai aprindea candela dinaintea Sf. facator de minuni Nicolae.
Şi ... au trecut anii, bunicii nu mai sunt, casa a fost modernizata şi nimica nu mai e la locul lui. Totuşi, într-o seara, acolo unde cîndva a fost casuta zgâtiilor (cum ne spunea bunicu), am gasit un fier de calcat cu carbuni, cu care bunica călca ştergarele ... si tot trecutul a înviat. 

Parfumul fericirii ma va duce mereu cu gandul spre copilaria mea fericita, spre clipele magice pe care vi le-am povestit. 
Un parfum care imi aminteste de copilarie este Flower by Kenzo, care mie imi place foarte mult.

Dupa cum o spune si numele sau, este un parfum floral,  in sticlute prelungi, unduite parca de vantul secetos al verii, plin de prospetime si senzualitate.
Este un parfum expresiv reunind arome de paducel salbatic, trandafir bulgaresc, violete de parma,  mosc alb si vanilie.



Aceasta postare se inscrie la rubrica Clubul povestilor parfumate apartinand Mirelei Pete
Numele povestii de azi a fost ales de Elly Weiss .

33 de comentarii:

  1. Superba povestea ta! Mi-ai amintit de copilaria mea la bunica din partea mamei. Ai descris atat de frumos dimineata si ritualul ei iar joaca voastra mi-a amintit de "patul de vara" pe care bunica îl facea în curte si plimbarea ta de lanul mare si adanc de cucuruz din spatele casei.
    Multumesc pentru amintirile reinviate, multumesc pentru aceasta postare! Este fantastica! O duminica frumoasa draga Melly!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Minnie! Ma bucur mult ca ti-a placut si ti-a trezit amintiri atat de frumoase!
      Te imbratisez!

      Ștergere
  2. Ce veri linistite si parfumate...

    RăspundețiȘtergere
  3. Bună Melly!
    Superbă poveste ta draga,Melly!
    Îți doresc o duminică frumoasă!
    Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumoase amintiri! Si eu am fost norocos, am avut o copilarie fericita. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoasă copilărie ai avut, dragă Melly.
    Şi o povesteşti foarte viu!
    Mulţumesc pentru moment!
    Duminică plăcută!

    ps
    (aprindea icoana sau candela?)

    RăspundețiȘtergere
  6. :) Uite ca ma luase valul amintirilor si n-am bagat de seama! Multumesc Anastasia!

    RăspundețiȘtergere
  7. ce dulce emotie imprastie povestea parfumata a copilariei tale in casa bunicilor...ce parfum de liniste si de vara...
    amintirea fierului de calcat face ca prin trainicia lui copilaria sa ramana mereu acolo,in casa bunicii...

    de ce nu ni te alaturi in Clubul Povestii Parfumate gazduit de Mirela?
    tu esti de o reala sesibilitate si noi cu totii ne-am bucura sa ne fii alaturi...
    daca vrei,o voi informa pe Mirela si ea iti va face o invitatie oficiala :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vai ... ma simt onorata de invitatie, dar ... nu stiu ce sa spun. Stii, eu nu ma prea pricep la parfumuri. Ma tem sa nu va incurc mai mult.
      Multumesc Pandhora pentru caldele cuvinte!
      Te imbratisez!

      Ștergere
    2. nu cred ca cineva dintre noi se pricepe cu adevarat la parfumuri,sunt doar parfumuri care ne plac sau pe care le asociem cu ceva care ne face placere...nu e obligatoriu sa fie un parfum sub un brand,poate fi vorba de parfumul lanurilor de grau si a l albastrelelor sau parfumul laptelui cu cacaoa pe care o beai in casa bunicilor tai...
      daa esti de acord,ii spun Mirelei si o sa-ti explice care sunt regulile si daca ti se vor parea ok,si sunt sigura ca ti se vor parea,ni te poti alatura...
      important e sa ne simtim bine :)

      Ștergere
    3. Multumesc draga mea! O sa incerc si sper sa ma descurc!

      Ștergere
    4. Îi mulțumesc Pandhorei pentru frumosul gest și prezentarea explicită a modului de participare la povestea noastră parfumată. Îți mulțumesc, Melly, pentru clipele de fericire aduse odată cu povestea ta, care și mie mi-a stârnit dorul de acele clipe însorite din verile copilăriei. Bunica, bunicul, eu, eu cea mică și fără griji! Minunat, aici simt un armonios parfum de fericire: soare, lapte, cacao, spice...citez:” lanuri de grâu înstelate de albăstrele, porumbul cu săbiile lui foşnăitoare, şanţurile verzi înrourate, în care străluceau parfumate floricele roşii”! E atât de mult parfum încât dacă ar fi sigilat într-o sticluță magică ar ajunge pentru toți. Dacă dorești, te poți înscrie în tabel, aș fi onorată. Să ai o zi, o săptămână, ce mai, o viață fericită! :)

      Ștergere
    5. Sunt onorata si bucuroasa de invitatie la care voi raspunde chiar in seara asta!
      Multumesc din suflet!

      Ștergere
  8. Foarte frumoase sunt amintirile tale, draga Melly! Mi-a placut mult povestea ta. Asa mult ma regasesc eu in povestea copilariei tale.
    Eu intreaga copilarie mi-am petrecut-o la tara, si crede-ma mi-e tare dor de acele vremuri. Tanjesc dupa ele. Of, ce-as mai vrea sa pot da timpul inapoi!
    Crede-ma, acum, mi-e dor si de pietrele de pe drum.
    Iti multumesc mult ca ai impartasit cu noi asa frumoase amintiri!
    O seara minunata si-o noua saptamana cu multe binecuvantari iti doresc, draga Melly! :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Te cred scumpa mea! De aceea si eu din dorinta de a retrai acele clipe magice de care mi-e atat de dor mai scriu cite ceva.
    Multumesc draga mea! O saptamina usoara iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  10. ce poveste frumoasa! cate momente duioase ai amintit aici! nu cunosc direct viata la tara, sunt a treia generatie nascuta la oras, dar am petrecut cateva vacante lânga o verisoara si... atat de dragi imi sunt acele amintiri, care, uite, au reinviat, citindu-te pe tine. Multumesc :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mult drag Carmen!
      Multumesc si eu mult de tot!

      Ștergere
  11. amintirile copilariei ... de multe ori izbucnesc la suprafata ... si atunci au o prospetime de necrezut! am si eu momente cand simt diferitele perioade ale copilariei, atat de aproape - ca nu-mi vine sa cred ca a zburat atat de mult timp de atunci ... si totul s-a topit ca un fum ... si am un nod in gat, gandindu-ma la cei care nu mai sunt! ... oftez!...
    intr-adevar ai talent de povestitor!
    o seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  12. Melly, am revenit. Sunt convinsă că am lăsat aici un comentariu, ca răspuns la invitația Pandhorei, dar e posibil să fi intrat la spam. Era o invitație de aderare la Club, prin frumoasa ta poveste și cele care, dacă dorești, vor urma. Te felicit pentru minunatele rânduri!

    RăspundețiȘtergere
  13. Într-adevăr, toate diminețile petrecute lângă bunici au liniștea și fericirea copilăriei. O cană de cacao cu lapte aș bea și eu acum!...
    Frumos scris!

    RăspundețiȘtergere
  14. Melly, o fi având ceva parfumul acela, pentru că am primit și eu unul de la soțul meu, doar că-l folosea pitica, înainte să meargă la grădi! :) Peste bluziță, neapărat trebuia să i se pulverizeze puțin parfum. M-am opus, că nu-i OK pentru prunci, o făcea soțul fără să știu eu. Așa că a fost minunea mea mereu frumos mirositoare! :)
    Sunt splendide amintirile copilăriei tale!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult Irealia! :)
      Sa-ti traiasca fetita si sa te bucure!
      Te imbratisez

      Ștergere
  15. Ca´-n Dumbrava Minunata! :)
    N-am avut bunici la tara,deci nu am cu ce asemana ,altfel...
    Insa si bunicii de la oras aveau un fier de calcat din ala :D

    RăspundețiȘtergere
  16. Melly, mai intai, bine-ai venit in Club! :)
    Am citit azi noapte, mi-a placut foarte mult si sper c-ai sa ma ierti ca de uimire si somn am uitat a comenta :)
    Copilaria are un parfum unic, cel mai fericit parfum dintre toate. Fiindca e unic, sincer, minunat!
    Parfumul acesta l-am vazut prima data intr-un Duty free...acum cativa ani, cand am mers in Grecia. Flaconul e de-o gratie desavarsita dar inca nu l-am incercat.
    Scrii foarte frumos. Sper sa mai citim si cu alta ocazie ceva scris de tine. Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  17. Minunat scris! Am retrait minunatele zile "la tara". Pur si simplu am simtit mirosul fanului! Mie imi placea sa mananc lipii cu struguri! Era mancare de baza cand mergeam la tara, la o matusa a mamei. Si acum, cititnd randurile scrise de tine imi revin in memorie si celelalte miresme: de coceni, mirosul cotetului gainilor si multe altele :)
    Fericita copilarie am trait - dar nu ma plang nici acum! :)
    Saptamana minunata iti doresc!

    P.S. Te rog sa imi scuzi reactia intarziata. Multumesc.

    RăspundețiȘtergere